Educatie…

…sau religie? Nu ma simt in stare sa scriu despre religie, probabil pentru ca astazi mi-am dat seama ca acel concept de Dumnezeu s-a cam dizolvat in ultima vreme pentru mine, in paralel in timp ce conceptele de „poti face orice” si „principiile infraneaza boom-ul evolutiei” au tot evoluat.

Astazi vreau sa va vorbesc despre educatie si ce putem face in legatura cu ea.

Nu stiu cati dintre voi v-ati ridicat impotriva sistemului de educatie. Probabil toti, insa nu stiu cati ati depasit stadiul de injuraturi, batut profi ( cazuri extreme si rare, sper ) sau plans la prieteni. Ce fac studentii? Prefera sa plece afara, dand vina pe comunism si ca niciodata n-o sa se schimbe nimic oricum. Fugi frate, fugi, ca doar o viata ai, nu?

Ei bine, nu asa ar trebui sa stea lucrurile. M-am plans adesea la diversi oameni de lipsa de motivatie pe care ti-o da facultatea/scoala si ca tot ceea ce se face este sa adape studentii cu informatii,informatii,informatii si atat. ( mentionez ca vorbesc aici despre MAJORITATEA profesorilor, nu toti )

Ceea ce mi se pare si mai exasperant este ca atitudinea studentilor este de a tace si face, insa nu in modul bun. Dau din umeri, isi pun ambitia si ura in functiune. Ura pentru profesor si sistem, ambitia pentru a inghiti umilintele si toceala pe care trebuie s-o faca ca sa-si termine facultatea. „O vedea mai incolo” ce-o face. Frica de a spune tare ceea ce ne deranjeaza ne impiedica sa schimbam ceva. Poate chiar profesorul nu-si da seama ca greseste sau poate TREBUIE sa fie atentionat. Dar daca noi nu ii atentionam, atunci cine? Dumnezeu? Decanul? Vise placute si pretentiile la gunoi!

Bun, sunteti lasi si nu faceti nimic. Dar ganditi-va la cei de dupa voi, care poate vor fi la fel sau mai rau decat noi. La batranete, veti dori sa aveti numai incompetenti in jurul vostru, sustinand sus si tare ca „pe vremea noastra totul era mult mai bine si era ordine si disciplina” ? Sau preferati poate sa va intrebe nepotii si fiii, „De ce n-ai facut nimic ca sa schimbi ceva?”. Si atunci mitul parintelui atotputernic se sfarma si copilul are o dezamagire.

Asta a fost doar ca sa va sensibilizeze. Totusi, nu sunt Baba Cicalitoarea. Pe langa a va motiva, am un plan. Nu o revolutie propriu-zisa, dar aproape. Cel putin un inceput.

Obiectiv: schimbarea mentalitatilor de predare a profesorilor si de invatare a studentilor
Metode: Utilizand cele mai noi tehnici ce tin de psihologia invatarii si toate materialele ce s-au descoperit prin cercetare in ultima vreme. Ne putem inspira si din modelele de succes ale educatiei altor natiuni ( Japonia este un exemplu extraordinar ).

Cum anume?: Se face o echipa. Echipa respectiva va studia intensiv metodele respective de predare si invatare, selectandu-le pe cele mai performante si bune din toate punctele de vedere. Se vor aplica, se vor face teste astfel incat sa se stie ce „DA!!!” si ce „NU!!!”. Dupa ce s-a stabilit „Meniul”, se inainteaza un proiect Ministerului. De aici deja totul devine strict politic si credeti-ma, daca suntem cativa si destepti, cred ca ii putem convinge cel putin sa-l dezbata. De aici, va fi treaba studentilor sa iasa un pic in strada la o bere si sa protesteze pentru progresul maritei tari.

Si daca ajungem pana aici, apoi ce?: Echipa ce a studiat metodele de predare si invatare va organiza niste training-uri nationale, OBLIGATORII pentru profesori si OPTIONALE pentru studenti ( ca, nu-i asa, facultatea e facultativa, dar profii sunt acolo cu salariu ). In mod extrem, am putea infiinta si niste comisii pentru verificarea progresului si aplicarea acestor metode.

Rezultate asteptate: Fara a se schimba mentalitatile ( care se tot incearca de 20 ani, remember ’89 ), se incearca o „revolutie muta” a educatiei din Romania, imbunatatind comunicarea de ambele parti si imbunatatind metodele deja datate de 200 ani ( fara exagerare ).

Ideea asta mi se tot coace in minte si abia in seara asta am zis sa-i dau o forma, si aici pe blog. Astept comentariile explozive si rasurile isterice. O sa spuneti ca sunt un nebun, un tiran poate dar mii de draci! Incerc sa schimb ceva, am vointa si al dracului de multa incredere in ceea ce fac. Deci, va bagati?

Iulian

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria Iulian

5 răspunsuri la „Educatie…

  1. Toate bune si frumoase, cel putin aparent. Dar n-ai zis nimic concret. Ce inseamna aceste metode ? Cu ce te deranjeaza ca primesti informatii, informatii si ce ai vrea sa primesti in schimb ?
    Poti sa-mi spui ca sunt pesimist, dar mi se pare un pic naiv ce zici tu. Chiar crezi ca profesorii vor sta sa vina la cursuri sa-i invete studentii cum sa predea ? Serios, e o idee puerila. Nu poti sa inveti pe cineva despre cum sa predea, daca tu la randul tau nu ai predat in viata nimic.
    Practic, ideea ta mi se pare nerealizabila.
    P.S. : How’s that for a first comment ?

  2. Iulian

    Pai ca prim comentariu ma pune pe ganduri… sa aduc mai multe imbunatatiri planului. :)) Deloc descurajant. Planul ii mai mult teoretic pana cand se selecteaza metodele respective. Si da, profesorii ar trebui sa invete cum sa predea altfel. Sunt platiti pentru asta. Am predat si eu diverse chestii dar nu foarte diferit de metodele clasice de predare.

  3. Pixie

    Si de cand a fi pueril este oare un lucru rau? Oare omul nu poate indeplini nimic decat daca este practic si cinic? Nimeni nu spune ca trebuie sa infaptuiasca asta acuma, poate o sa ajunga sa faca ce isi doreste prin alte mijloace. Ideea insa este ca in mare nu ar fi chiar asa de rau, sa invete profesorii sa predea ca lumea. Pentru ca okie, iti zici ca este un curs important, ca trebuie sa il asculti, dar daca nu ai tragere de inima, daca nu e cineva acolo care sa zugraveasca frumos materia predata, n-are nici un haz….Parerea mea:)

  4. Ceziceu

    câţiva ani în urmă, pe când mai eram la liceu, profesorii noştri au început să predea altfel : foloseau brainstormingul, diferite jocuri, înscenări, etc pe care le ţin minte şi acum (şi materia era mai usor de învăţat). La uiversitate de ele nu am avut parte… Nu ştiu dacă se mai continuă, dar ideea e fondată şi în Chişinău (de unde sunt) a mers ca unsă 😀

  5. Îndemnul la acțiune e bun, însă strategia mi se pare păguboasă. Să explic întâi că am lucrat în învățământul preuniversitar un an și mi-a ajuns. Nu pentru că nu sunt la curent cu cercetările cele mai noi sau nu știu metode ”atrăgătoare”, ci pentru că sistemul nostru pornește de la o viziune distorsionată asupra dezvoltării copilului, asupra procesului de învățare și asupra inteligenței. Să nu mai vorbim despre statutul ”educatului”, ce pare mai mult un material ce trebuie mulat pe un tipar (același tipar pentru toți) și nicidecum o persoană cu drepturi depline.
    Iată deci problema: viziunea sistemului asupra copilului și dezvoltării lui. Deocamdată, școala românească e închisoare și o să rămână așa indiferent cât ne străduim s-o înfrumusețăm cu floricele, panouașe și metode ”moderne”. Cât timp nu îi respectăm cu adevărat pe copii (în clasă și nu numai în discursuri și cărți) și nu le împlinim nevoile, nu avem nicio șansă să creăm un sistem măcar uman, dacă nu eficient.
    Ai dat ca exemplu Japonia. Nu știu cum e educația acolo, dar eu aș da drept pildă Suedia, țară care a înțeles demult că educația trebuie gândită pornind de la nevoile REALE ale copiilor, nu de la teorii care pornesc de la observarea lor în școală, deci într-un mediu artificial. E ca și cum ai studia maimuțele de la Zoo ca să afli cum se comportă în mediul natural. Absurd!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s