Arhive pe etichete: concurs

Jurnal de delta ( retrospectiv )

Ziua 1:  27 iulie 2009

Braila – Tulcea (7:30, microbuz, 21 ron );  Incercare: somn pe hartoape.

Tulcea – Maliuc (13:30 , pasager, 8 ron cu reducere pentru studenti ); Incercare: ascunderea a 33 l benzina pe care ii caram cu noi

Maliuc – lacul Baclanesti (  aprox. 15:30, barca rapida tip Laguna, 60 ron + 5 l benzina ); Incercare: pastrarea calmului la observarea unui sarpe in barca

Sa zic ca am ajuns pe la 17:00 in tabara, moment in care prietenii nostri din ATGR pregateau cina. Ce-nseamna sa ajungi undeva la momentul potrivit, asa-i? Am savurat un bors de peste cu apa din balta, evident, impreuna cu un rasol de peste cu maioneza si mamaliga. Dupa care am fost si noi, nou-venitii, introdusi in glumele taberei, chestii de genul:

Intre doi pescari:
– Muşcă?
– Da, ai dracului, muşcă!
– Crapii?
– Nu, ţanţarii?

Categoric cel mai iubit personaj ( din cei 15 prezenti ) a fost palinca.

Ziua 2: 28 iulie 2009

Baietii s-au trezit cu noaptea in cap, sa-si incerce inca o data „bafta” la peste, iar fetele au sarit ca arse din corturi in jur de ora 9, cand soarele deja era insuportabil, pentru ~ o dimineata frumoasa ~

Activitati casnice, spalatul tuciurilor de la cina, citit Esquire si National Geographic, ca deh, suntem in delta ( :)) ) si apoi dat jos straturile de Autan si Off ( ** spray-uri contra tantarilor ) in lacul Baclanesti. Fiindca in sfarsit am gasit un loc fara lipitori, ne-am balacit cateva ore.

Seara am servit peste prins la portofel, prajit.  Dupa care am continuat sa jucam Mafia, pana noaptea tarziu, in cortul ce ne adapostea de rele.

Ziua 3: 29 iulie 2009

M-am trezit la auzul unor voci straine in tabara noastra si toata lumea a crezut ca am visat urat, cand le-am povestit. Fiindca baietii erau iar in plimbare cu barca ( peste n-au prins nici de data asta ). Abia dupa vreo ora cand s-a trezit ultimul om mi-au fost confirmate spusele.

Ideea e ca dupa atatea zile de trait in sălbăticie, oamenii incep sa vada si sa auda chestii. Nervii erau intinsi la maxim, mai ales in cazul oamenilor care se aflau in pustietate de vineri seara si care au trecut cu brio peste experienta neplacuta de atunci, despre care povesteste si Diana, din auzite, ca si mine.

Gandul la Cola, Fanta si tigarile ce urmau sa ajunga in tabara aduse de Albatrosi facea furori. Nemultumirile fiecaruia erau din ce in ce mai evidente, numai ca unii alegeau sa  le exprime, iar altii inghiteau in sec. Cert este ca toata lumea s-a bucurat la vederea grupului vesel de „albatrosi” si la auzul muzicii din boxele barcii lor shmekere.

Seara am mancat chiftelute de peste, a la Diana si apoi am facut CLATITE ( tot a la Diana, dar am ajutat si eu ). Dupa primele incercari le-am zis baietilor sa se linisteasca, vor manca cel mult niste scoverci. Pana la urma am scos-o la capat si ne-am bucurat cu totii de cel putin o clatita cu dulceata. ( Cine imparte, parte-si face, asa-i Diana, George?  😀 )

Incercare: Supravietuire pentru inca o noapte, in ciuda tantarilor, lipitorilor, patrupedelor, viespilor imense, oamenilor din acte, poftelor de femei insarcinate, sa.

Ziua 4: 30 iulie 2009

Ne-am trezit cu noaptea in cap, la 4 am, ca sa strangem tabara si sa plecam, in sfarsit, spre cea de-a V-a etapa a Campionatului National al Cluburilor de Turism si Ecologie. Pentru cei mai multi, asta a fost Salvarea.

Lacul Baclanesti – Maliuc (6:00 , barca cu nea Om, pontonierul din Maliuc ); Incercare: nescufundarea barcilor care erau de 5 persoane, fara rucsacii nostri si toate echipamentele pe care trebuia sa le caram

Maliuc – Tulcea ( 11:00 , Pasagerul Mehedinti, care ar fi trebuit sa plece la 9:00 ); Incercare: Satisfacerea poftelor la magazinul din sat, pe bani putini

Tulcea – Murighiol ( sincer nu-mi amintesc ora, stiu doar ca era un soare ucigas, 8 ron, microbuz; cei mai multi au plecat cu masinile, dar au ajuns mult mai tarziu, fiindca Florin a  avut pana )

statia de microbuz Murighiol – port Murighiol; Incercare: drum in plin soare cu rucsacii in spate. Am esuat, fiindca ne-a luat Vampirul cu masina. Altfel n-am fi ajuns nici in 2 ore.

Murighiol – Insula, km 54: barca de tip Laguna

Prima zi la concurs a fost o desfatare. Relaxare totala. Intalnit ceilalti oameni din cluburi. Bere rece. Cantare. PLOAIE de seara. Da, exact, am prins alea 2 zile in care ploua in delta!

S-au mai calmat un pic spiritele la intalnirea altor oameni si la schimbarea peisajului salbatic de pe marginea lacului Baclanesti.

Incercare: parcurgerea drumului pana la wc-urile sapate de organizatori fara plictiseala cumplita.

Ziua 5: 31 iulie 2009

Catarare pe panou articial. O adevarata incercare pentru mine. Multumesc pentru incurajari. Prietenii stiu de ce. Cert e ca am reusit sa ajung pana sus si sa punctez in cadrul concursului.

Volei – cel mai tampit meci din viata mea.

Fotbal – amuzant, mult mai ok decat voleiul.

Cantare vesela, in jurul dozatorului de bere rece.

Incercare: sa nu ma enervez. ( Mission accomplished:) )

Ziua 6: 1 august 2009

Orientare pe azimut – am dat jos stiuca si somnul prajit, savurate in seara precedenta.

Expozitie de fotografii, afise ecologice, caricaturi. Ne-am incercat din nou nervii la expunerea lor, fiindca nu voiau sa stea de nicio culoare.

Al doilea meci de fotbal – de data asta am pierdut. George, gol getter-ul nostru de 13 ani n-a mai fost in forma.

Pregatiri pentru proba culturala. Nu degeaba stiau baietii nostri multe bancuri si pilde pescaresti, au incropit o super sceneta.

Incercare: Sa rezist la cantarea din jurul focului, de dupa proba culturala, desi imi picau ochii de somn. Am reusit doar pana la ora 4.

Ziua 7: 2 august 2009

Se auzeau barfe prin tabara ca am fi castigat premiul I la cultural. Eram cu totii nerabdatori sa vedem clasamentul. Altii nu mai aveau nici macar aceasta curiozitate. Vroiau doar sa ajunga ACASA. Avusesera parte de 10 zile prea pline si de prea multe caractere complexe.

Se pare ca a fost o etapa buna pentru clubul ATGR ( Monom ):

  • Loc 2 – afisabile
  • Loc 2 – afis ecologic
  • Loc 2 – Trofeu Albatros
  • Loc 1 – Lira in cadrul FRTE
  • Loc 1 – Cultural

In jur de 11:30 a plecat primul echipaj spre Murighiol: Vampirul, Florin, Brandusa, eu, Alex, Ana.

Incercare: Nu glumesc cand spun ca am ramas fara benzina in mijlocul canalului. De fapt, norocul a fost ca eram aproape de mal si in acelasi timp de port. Am dat de niste pescari beti, aveam nervii prea intinsi la maxim ca sa mai radem cu ei/ de ei.

In cele din urma am ajuns in Murighiol. Eu m-am suit iar in microbuz, cu Alex, si am pornit in directia Nufarul – Tulcea.

Incercarea nr 2 a fost sa dau de @Castronomicus (care ramasese fara baterie la telefon, plecat fiind in balta) cu care trebuia sa ma intalnesc in Nufarul. Si-am stat de vorba cu tanti de la alimentara de unde mi-am cumparat mancare, si-am stat la povesti cu nea Stefan politistul satului, si-am observat ca in satul acela se merge pe incredere, am mai cunoscut o tanti in statie, apoi 2 tineri care mergeau la o balaceala in Dunare, apoi un alt tanar si intr-un final pe Vali, cel care avea grija de pontonul la care trebuia sa ajung si eu. Am incalcat porunca a 11-a a mamei ” Nu te sui niciodata singura intr-o masina straina ” si am ajuns intr-un final la destinatie: pe ponton, cu Doru Panaitescu, Cristi Prajitura despre care citisem aici si alti prieteni de-ai lor.

Ziua 8: 3 august 2009

Am plecat cu o barca frumoasa, condusa de Dani de la Soimii Dunareni spre Sf. Gheorghe. N-ajung eu nici vara asta la Anonimul, dar macar sunt fericita ca am ajuns pana la Sf. Gheorghe. Mi-a placut foarte mult Green Village-ul, dar mi se pare stupid sa faci un complex de 4 stele la capatul tarii, fiindca n-o sa vina nimeni niciodata. Drept e ca e mai bine asa. Sf. Gheorghe chiar e un loc care trebuie sa ramana nepopulat. Numai ca oamenii care totusi ajung acolo nu-s neaparat aia care stau la 4 stele.

La varsarea Dunarii in Marea Neagra apa are o culoare ciudata si cel mai interesant e ca ori mori de frig ori te balacesti in apa fiarta.

Ziua 9: 4 august 2009

Plimbare cu Forward-ul in sus si-n jos, pe toate canalele 🙂 Oamenii astia cunosteau fiecare groapa si mistret mort. Printre sutele de pasari vazute, mi-a aratat Cristi si-un codalb, una dintre speciile periclitate.

Daca lunea trecuta ziceam ca am mancat cel mai bun bors de peste, sambata imi schimbam opinia odata cu cel facut de Albatrosi, pentru ca marti seara sa afirm ca borsul facut de nea Ticu e cel mai adevarat. Pacat ca eu imi verificam mail-ul cand dansul pregatea ospatul.

Ziua 10: 5 august 2009

Din pacate, ultima zi.

Nufarul – Tulcea, 10.30, Paragusul ( Nissan Patrol-ul lui Doru )

Tulcea – Braila, 11.45, microbuz -> sosire 14.30 la autogara Pax. Frumos a fost ca la un minut dupa ce ieseam din Tulcea m-a sunat tata sa ma intrebe cand plec, fiindca are drum la Tulcea. Dar daca n-as fi mers cu microbuzul n-as fi intalnit 2 frantuzoaice simpatice care vizitau Romania singure.

S-au intamplat atat de multe lucruri in iesirea asta, incat as mai scrie vreo 5 posturi macar. Despre intervalul 2 – 5 august nu pot sa va povestesc mai multe, caci Doru mi-a promis ca ma tine de un picior cu capul in jos si ma leaga de barca in timp ce fuge cu Forward-ul printre lipitori daca scriu vreo duda pe blog/twitter 😛

Despre prima saptamana in delta, petrecuta alaturi de oamenii din club, pot doar sa spun ca eu mi-am aratat inca o data calmul. Nervii mei rezista, si rezista, si rezista. Stiam foarte bine unde plec si mai ales cu cine plec, asa ca nu m-a luat nimic prin surprindere. Mi-a parut totusi rau sa citesc dezamagire in ochii oamenilor care-mi sunt dragi. Si cel mai aiurea a fost ca cei mai multi au plecat duminica acasa cu un gust amar.

Concluzia e ca n-am facut foamea in delta, asa cum ma asteptam eu si nici nu-mi curge pate prin vene!  Am mancat cele mai bune mancaruri din peste si am vazut cele mai frumoase pasari din viata mea. Am intalnit oameni simpli, frumosi si am mai invatat cateva lectii importante.

Anunțuri

24 comentarii

Din categoria Autori, Ela

Concurăm?

Toată blogosfera vorbește mai nou despre noua campanie LG, lansată printr-o super petrecere pe care unii au numit-o „cea mai tare petrecere cu bloggeri de anul acesta”,   mai ales după seria de posturi referitoare la un recent  eșec din PR ( păreri aici,  aici, aici, aici sau aici )

Eu totuși sunt convinsă că n-am să câștig TV-ul LG LCD LH5000 de la Concursul LG organizat pe blogul lui Bobby Voicu.  Iar eu sunt o persoană optimistă de fel, da?

Scrie un comentariu

Din categoria Ela