Ce face profesorul profesor

In psihologie exista un test care decurge in felul urmator: psihologul pronunta un cuvant iar pacientul respectiv asociaza cuvantul cu un altul. Daca cineva s-ar deranja sa faca un astfel de test studentilor si elevilor iar cuvantul pronuntat ar fi “profesor” termenul care ar aparea in discutie ar varia undeva intre “nazist” si “iad”.  Din pacate ne petrecem peste zece ani din viata noastra fiind facuti sa trecem prin foc si sabie de unii din acesti oameni care adesea ne fac sa credem ca isi obtin masteratul in “tortura medievala” iar ultima banca ajunge sa reprezinte raiul pe pamant, adapostul care ne ascunde- cel putin temporar- de “urgia” ce se poate dezlantui oricand. Bineinteles lucrurile nu stau intocmai asa, dar ce ar fi viata fara putina exagerare?

            In zilele noastre notiunea de profesor, rolul, indatoririle a cunoscut o anumita evolutia datorata si vremurilor pe care le traim. Nu mai suntem inconjurati de aceleasi mentalitati invechite pentru ca, dupa cum s-a demonstrat, acestea si-au pierdut o data cu trecerea timpului functionalitatea. Insa, cu toate acestea vestigii ale vechiului sistem de invatamant se mentin si astazi dar, desi lucrurile stau astfel nu putem sa spunem ca se desfasoara rau. Este foarte important ca disciplina, atat de ovationata in trecut, sa se mentina si astazi insa nu prin amenintari si un comportament “comunist” al profesorului- care in unele cazuri prinde cu ochii studentul doar daca se intoarce spre un coleg sau casca- ci prin simpla prezenta a respectivului. Personal, sunt de parere ca nu oricine poate sa fie un profesor iar in aceasta directie un anumit nivel de carisma, o capacitate de conducere trebuie sa existe in omul respectiv pentru a insufla interesul atat pentru el ca persoana cat si ca reprezentat al institutiei scolare. Adesea ni se intampla, ca studenti sau elevi, sa ni se trezeasca o placere si un interes inegalabil pentru un curs pe care un anumit profesor il preda iar aceasta se datoreaza nu faptului ca acel continut al cursului este atat de fascinant incat anuleaza toate celalalte distractii care ar putea sa apara, ci omului care il preda. Pe scurt lucrurile stau in urmatorul mod: ne place omul, ne place si cursul; nu putem suporta omul atunci numai prin operatie chirurgicala ar putea cursul respectiv sa ne trezeasca vreun interes. Intrebarea care survine insa este urmatoare: cum poate un om, un profesor sa se faca placut dar in acelasi timp ascultat? Cum poate sa inspire incredere dar in acelasi timp obedienta?

            Deja am mentionat necesitatea unui nivel minim de carisma, acel ceva care da cuiva atuul de a fi ascultat si urmarit constant,insa ca cineva sa fie un profesor bun trebuie sa stie sa imbine doua elemente: disciplina si apropierea fata de sudenti. S-ar crede ca cele doua ar trebui divizate intr-o forma de jumi-juma insa parerea mea este ca disciplina ar trebui sa ocupe 60% din aceasta proportie. Adesea profesorii se plang ca elevii nu pot fi controlati, ca studentii la curs sunt prea numeorsi si fac galagie, aplica sanctiuni si diverse de care insa ulterior nu se tin pentru a nu dauna situatiei elevilor si asa mai departe. Insa sunt de parere ca atunci cand o clasa nu poate fi tinuta sub control, vina cade nu pe elevi ci pe profesorul respectiv intrucat acesta nu are taria de caracter necesara pentru a-si desfasura activitatea. Este de inteles dorinta profesorilor de a mentine buna-intelegere intre el si elevi insa acest lucru este nerealizabil daca profesorul respectiv nu are ceea ce ii trebuie pentru a-si determina elevii sa il respecte. Desigur, nu vorbesc despre cureaua de piele din cui, ci despre respectul pe care o persoana il trezeste prin proria sa fire, prin modul sau de a fi cine si ceea ce este. Acest lucru este adesea dificil de dobandit natural, dar in cazul care se dovedeste insuficient profesorul are obligatia de a stabili anumite limite, anumite pedespe ce vor surveni in urma lipsei de atentie si de respect. Cativa elevi se vor simti tentati sa verfice veridicitatea acestor “amenintari” dar acesta este exact momentul in care profesorul trebuie sa se tine de cuvantul dat. Fiecare om primeste nivelul de respect pe care stie sa-l dobandeasca. Astfel, daca profesorul va da dovada de slabiciune, de incapacitatea de a scade o nota drastic, de a da studentul afara din sala de curs sau chiar de a-I face dosar, aceasta va fi de asemenea o lectie din care studentii si elevii vor invata. Lectia va fi, ca puterea sta de fapt in mainile lor, ca nu exista limite si ca pot face orice isi doresc fara a tine cont de restrictiile impuse nu numai de profesor ci si de bun simt. Cursul va deveni astfel haos pentru profesorul slab de inger intrucat nimeni nu il va asculta, si oricine se va considera liber sa faca ce isi doreste. Limitele vor fi verificate treptat treptat de catre elevi, curiosi sa vada cat de departe pot sa mearga, si cu cat profesorul le va permite mai multe cu atat va fi mai devalorizat in ochii lor pana in punctul in care orice urma de respect va disparea. Aceasta din pacate se intampla deoarece comportamentului profesorului nu este luat ca ingaduinta sau intelegere ci ca slabiciune…iar daca ni se ofera posibilitatea de a vorbi intre noi o ora si douazeci de minute, de a pleca si intra nestingheriti, de a vorbi la telefoane etc. noi o vom lua.

 Un om care nu stie sa controleze o sala plina cu oameni nu va putea sa se apropie nicicand de ei pentru ca pur si simplu ii va lipsi capacitatea de a le atrage atentia. Suntem oameni iar tot ceea ce este in jur pentru noi reprezinta o atractie indiferent cat de banal ar putea sa fie: o barfa cu colegii, o gluma pe seama unor nimicuri, un film nou aparut, noul sandwich de la McDonallds iar lista poate sa continue spre infinit. Profesorul trebuie sa stie sa capteze atentia intr-un asemenea fel incat sa se plaseze deasupra oricarui subiect de conversatie care ar putea sa apara, nu sa faca studentii sa realizeze ca acel subiect va putea fi dezbatut si peste o ora, ci pur si simplu sa il vaduveasca de interes prin propriile sale teme si discutii. Acest lucru poate fi realizat in moduri diverse iar un mod care il asigura sunt glumele. Rasul ne face placere, iar o gluma pe subiectul respectiv poate sa faca si cea mai anosta conversatie sa para interesanta. Bineinteles gluma nu trebuie sa fie facuta in termeni academici pentru ca in acest caz numai persoana de specialitate o va intelege; ea trebuie spusa intr-un mod prietenos, sa fie scurta dar plina de umor, in termeni simpli si intr-un context care se potriveste subiectului tratat.  In momentul in care un profesor poate sa faca o sala intreaga de oameni sa rade cu el si nu de el, atunci este pe drumul cel bun pentru ca acei elevi vor fi atenti sa mai prinda inca un astfel de moment care sa destinda atmosfera. Asta nu inseamna desigur ca un curs ar trebui sa semene cu noul spectacol de circ din oras. Nu este nevoie de elefanti, tigri si clovni (care sunt destul de inspaimantatori dupa umila mea parere) ci doar de inventivitate si incredere in propriile forte intrucat fiecare om primeste nivelul de respect pe care stie sa-l dobandeasca.

            Umorul este asftel o calitate ce asigura succesul oricarui profesor si care aduce inevitabil si o anumita deschidere catre elevi ceea ce este de asemenea foarte important. Nimeni nu vrea un om scortos acolo sus la microfon care vorbeste o ora si douazeci de minute cu el insusi in timp ce fiecare student priveste spre usa de lemn ca la singura scapare dintr-un infern nedrept, care chiar si atunci cand este intrebat ceva tot parca siesi isi raspunde la intrebare si privind spre fata studentului respectiv care pare fie nelamurit fie nemultumit de raspunsul dat, turuie mai departe considerand ca el si-a facut treaba. Nu, profesorul trebuie sa accepte ca, atunci cand trateaza un subiect ce poate starni nelamuriri sau opinii diverse, intrebari ii vor fi puse si explicatii ii vor fi cerute. Raspunsurile care le ofera pot sa insa sa nu fie suficiente iar atunci noi discutii vor incepe si contraziceri care nu trebuiesc anulate sau respinse ci tratate. Acest lucru trebuie facut in acelasi timp cu rabdare pentru ca daca studentul respectiv s-a deranjat sa intrebe ceva, sa isi manifeste o nelamurire (si chiar sa-si atraga in parte o serie de bleste din partea colegilor care se tem ca vor fi tinuti peste program) atunci el merita un raspuns detaliat si clarificator.

            Cand eram in generala si printre orele care se numarau se afla si religia mi s-a intamplat un lucru care mie mi s-a parut cel putin revoltator. In timp ce profesoara tot vorbea de Dumnezeu si despre ceea ce se intampla dincolo de moarte, intrebarea mea a fost destul de simpla “de unde stiti?”, numai ca raspunsul care mi-a fost oferit “pentru ca asa vrea Dumnezeu” mi s-a parut pe atat de banal pe cat era de cretin. Poate este un exemplu destul de vag insa nu puteam sa inteleg cum cineva care nu are nici o idee despre ce explicatii sa dea, putea fi pus sa predea o materie, iar dupa aceea tot acea persoana se plangea de lipsa de interes pentru ora ei.

            O alta calitate a unui profesor trebuie sa fie aceea de a inspira studentilor incredere in propriile lor opinii dar mai ales incredere in a le exprima. In liceu ne petrecem o medie de sase ore pe zi in cadrul scolii si inevitabil ceea ce vedem si auzim in cadrul acestei institutii ne formeaza ca oameni. Aceasta calitate combate acel ritual mai sus mentionat, al unor profesori de a turui ore in sir de dragul de a se auzi vorbind. Asta nu inseamna ca ceea ce spun profesorii respectivi nu este interesant sau folositor, dar daca nu exista o interactiune in cadrul acelei ore, totul devine plictisitor si isi pierde intelesul. In acest sens consider ca foarte multe materii sunt extrem de utile pentru a trezi in oameni acea dorinta si posibilitate de exrimare a propriilor ganduri si sentimente fara teama de a fi ridiculizati de profesor. Poate initial legatura nu este facuta dar in momentul in care capeti curajul sa te exprimi deschis in fata a treicezi de oameni, cu timpul capeti curajul sa te exprimi in fata a o suta cinzeci, inveti sa ai incredere in parerile care ti le formezi, sa le sustii, sa le aperi si chiar sa combati anumite opinii care nu se aliniaza la propriul mod de gandire. Cuvantul este principalul element prin care se realizeaza relatiile sociale, si capatand cunostinta de a-l utiliza si manipula indiferent de context este un avantaj ce nu poate fi negat.

 

Andreea

Anunțuri

6 comentarii

Din categoria Andreea

6 răspunsuri la „Ce face profesorul profesor

  1. Ela

    Interesanta abordarea si in cea mai mare parte sunt de acord cu ce afirmi tu, insa:
    1.Nu stiu daca sunt eu exceptia de la regula, dar au existat si exista materii care mi-au placut chiar daca nu am agreat profesorul care a predat-o/ o preda. Cel mai bun si recent exemplu este profa de economie europeana, la care prezenta este de 15 -20 persoane din 120-130 cat e maximul. Deci, este super mega boring prezentarea si cursul sustinut de distinsa. Materia mi se pare interesanta pentru ca e actuala si pentru ca simt nevoia de a afla mai mult. Insa, va trebui sa fac tot eu <>. ( sper ca profa nu citeste bloguri…. ca inca n-am dat examenul :D:D – > )
    2. Tot respectul pentru profu’ de istorie din liceu , distinsul URSE ANTONEL … hai …ziceti ceva de rau de dansul ca sa avem ce sa discutam aprins :))
    3. Tot respectul si pentru profu’ de macro CONSTANTIN POPESCU – chiar daca am auzit si pareri negative in privinta dansului, eu il apreciez si il respect mult. Cum zice Adela, o colega, <> :P:P
    4. Nu toti profesorii si-au nimerit meseria. Chiar daca unii sunt extrem de bine pregatiti, nu au capacitatea de a transmite mai departe cunostintele pe care le stapanesc si asta e un mare MINUS.
    5. Cel mai mult ma enerveaza elevii care isi critica profesorii din motive superficiale…. din pacate, insa, cam asta se intampla in majoritatea cazurilor. Motive stupide, de genu’ <> sau << p-asta o cauta moartea pe acasa si vine rosie in cap? sau <>. Ce conteaza cu ce se imbraca sau cum arata? Omul ala are un ROL, care difera clar de fotomodel, manechin, fotbalist sexy sau fashion designer: el are rolul de a ne invata pe noi, naivii elevi, tot ce stie el cel mai bine – atat cunostinte legate de materia predata, cat si invataturi proprii din experienta de viata. ( cu precadere primele cunostinte.)
    6. E adevarat ca si mie imi displace ca atunci cand adresez o intrebare unui profesor sa observ ca acesta se fastaceste si schimba repede subiectul. Dar ideea e ca nimeni nu e atotstiutor si ca este total gresit ca credem ca un profesor ne poate raspunde la toate intrebarile adresate. Insa, parerea mea personala e ca acesta are datoria sa se intereseze, sa discute cu colegii de breasla si sa incerce ca la intalnirea urmatoare cu elevii sa ofere un raspuns la intrebarea la care nu a stiut in prealabil sa raspunda. Totul e ca respectivul/ respectiva sa admita sincer ca nu cunoaste raspunsul la problema ivita, decat sa se invarta in jurul cozii si pe deasupra sa mai ofere si un raspuns gresit.

  2. Al3csa

    ..pe o scara de la „nazist” la „iad”…eu aleg „comunist”..cu excepţia adresării politicoase..”tovarăşa/tovarăşul”..nu s-a schimbat absolut nimic..iar caracterizării tale directe nu-i scapă nici o „calitate”..;)..bv

  3. Iulian

    Intr-adevar, profesorii adevarati sunt extrem de rari si trebuie apreciati la maximum cand sunt intalniti. Totusi, si acestia se „hranesc” de pe urma elevilor/studentilor lor. Ma refer la faptul ca vor sa vada ca fac ceva cu adevarat, nu doar vorbesc cu peretii.

    Ati incercat vreodata sa predati ceva cuiva si chiar si cateva din acele persoane sa nu para deloc interesate, ba chiar sa si vorbeasca in timp ce tu te chinui sa dai tot ce-i mai bun din tine? Ii descurajator pana la cer. Si totusi, daca ai chiar si un student care vezi ca este interesat si ii place si il ajuti prin ceea ce faci, meseria de profesor cred ca isi merita toate dezavantajele, de la salariu pana la conditii de lucru si injuraturi de la prostime.

  4. ARV

    Cand discipolul e pregatit, maestrul va aparea.

  5. Adriana

    si cand toate eforturile sfarsesc prin a te prezenta la un CP in care tu, ca profesor esti scos vinovat?
    ce mai poti a face?

  6. Adriana

    cand toate metodele o iau razna cu elevii de azi, ce sa mai faci?
    si daca majoritatea conducerii este de partea celor „contribuabili”?
    dati-mi o solutie
    sa nu te faci femeie de servici???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s