Trier + Luxemburg + Deutsche Bahn = love?

Fiind vorba despre un oras micut, consider ca am avut ragaz sa observ anumite obiceiuri locale in Trier.

In primul rand, se colecteaza selectiv! (apropo de asta) Nici nu se pune problema altfel.

In al doilea rand, orasul e plin de tei, care miros extrem de frumos in aceasta perioada. De ce nu plantam si noi mai multi tei, in schimbul  vesnicilor plopi? ( Da, stiu, ca sa ma exaspereze pe mine puful lor! )

N-am vazut decat 2 masini de politie de cand am venit, insa in fiecare zi aud sirena a cel putin 5 ambulante si cam 2 masini de pompieri. Ai zice ca in fiecare zi arde cate ceva. Cand colo, in fiecare zi mai ramane cate o pisica cocotata in nu stiu ce pom. Zic si eu.

Transportul public e foarte scump! 2.90 euro o singura calatorie cu autobuzul, catre un alt cartier. Nu exista reduceri pentru studenti, fiindca cei care studiaza la Universitatea din Trier au TUNIKA, un fel de legitimatie- card care le face pe toate. Cu tunika au transport gratis cu autobuzul in interiorul orasului si in imprejurimi. Cu tunika inchiriaza carti de la biblioteca. Cu tunika platesc imprimanta de la facultate unde cel putin o data pe saptamana au cursuri de printat. Tot cu tunika isi pot spala si hainele la masina de spalat din camin. Si uite asa am dat eu 19.50 euro pe un abonament pentru o saptamana pe toate liniile de autobuz. In Bucuresti, cu banii astia mi-as fi cumparat 7 abonamente lunare la metrorex, ca deh, ratb-ul e moca pentru studentii la buget.  Inclin totusi sa cred ca dai un ban, dar stii ca face! Autobuzele sunt extrem de curate, au orar FIX ( nefiind oras mare, traficul e cel putin spus lejer; un fel de Amsterdam, dar cu mai putine biciclete ), biletele se cumpara de la sofer( deci da, toata lumea isi plateste calatoria, fiindca usa din fata e singura pentru urcare. Urcarea cu mancare nu este permisa, iar amenda pentru calatorit fara bilet de calatorie este de 40 euro, nu 50 ron ca in Bucuresti, ( ignoranta cum sunt de fel, nu stiu daca se plateste aceeasi taxa oriunde in tara.)

Nici trenurile nu sunt mai ieftine! Ba chiar as putea spune ca sunt extrem de scumpe. Poate doar Londra depaseste recordul, din cate am inteles.

Spre exemplu, Trier- Luxembourg, o distanta de 40 km, mi-a scos din portofel 8.50 euro(bilet valabil toata ziua, deci si pentru intoarcere ). Iar suma aceasta e atat de mica, fiindca e o ruta zilnica folosita de navetisti si la anumite ore exista trenuri speciale. Altfel, as fi platit 15 euro. Din nou, nu exista reduceri pentru studenti. 

Chestia buna legata de Deutsche Bahn e acuratetea servirii. Iti poti cumpara biletele online cu cat timp inainte vrei tu( le poti primi prin posta sau imprima de pe mail, cu conditia ca in acest caz sa porti cu tine cardul cu care s-a facut plata ). Trenurile sunt de mare viteza, curate, spatioase, bla bla. ( mi s-a intamplat insa sa merg noaptea si cu un RE care arata asa: 

) . In ciuda acestui fapt, trenurile lor RE ( varianta personalului de la noi ) arata precum IC la noi. Cel mai fain e ca atunci cand schimbi trenurile, ai legatura fix la linia de vizavi, ca la Metrou la Eroilor. In Koln am avut 4 minute intre trenuri si cu toate acestea n-a alergat nimeni dupa ultimul vagon…

Luxemburgul este un oras frumos, curat, VERDE, dar care nu m-a dat pe spate. Ok, banci, consultanta, bani, si ? Preturile in general sunt foarte mari, restaurantele scumpe, magazinele de lux inabordabile. Ce mi-a placut insa foarte mult a fost muzeul de istorie, arhitectura interioara a cladirii si modul de prezentare a expozitiei. Si faptul ca au ales sa prezinte si partile mai putin luminoase ale orasului, precum saracia si oamenii strazii. Iar liftul de sticla e cel mai mare pe care l-am vazut, mai mare decat camera mea de camin! Cica sunt 80 000 locuitori in Luxemburg, dar 120 000 joburi disponibile in total, fiindca foarte multi oameni din imprejurimi( chiar si din Trier ) aleg sa faca zilnic naveta, doar pentru confortul banesc.

Ce m-a enervat cel mai tare in Luxemburg a fost nefolosirea limbii engleze. Ok, oras cosmopolit, traversat zilnic de un numar impresionant de navetisti si turisti, care recunoaste 3 limbi straine ca fiind oficiale ( franceza, germana si luxemburgheza ), dar ai carui oameni nu folosesc engleza nici macar cat sa-ti raspunda cat costa X produs. Mi se pare cel putin aiurea. Nici macar germana nu prea vor sa o foloseasca, probabil datorita presiunii din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Desi n-am fost in Franta, mie mi se pare ca luxemburghezii au imprumutat foarte multe de la francezi, mult mai multe decat de la nemti.

Cam atat deocamdata. Postul a fost scris zilele trecute, cand inca ma aflam acolo, dar nu am avut net ca sa va impartasesc si voua.

Baneasa – Dortmund – Duisburg- Dusseldorf – Koln – Koblenz – TRIER

Dupa o sesiune extrem de stresanta de 12 zile( a se observa ironia), am considerat ca merit o vacanta, o perioada de timp in care sa ma dedic MIE. Asa ca am purces la drum, pe ruta cea mai scurta: Baneasa- avion spre Dortmund, autobuz spre centrul orasului Dortmund, metrou spre gara din Dortmund, tren spre Koln, tren spre Koblenz, tren spre TRIER! Am ajuns asadar la 1.16 am in gara din Trier, eu si cativa betivi intr-un RE de-al lor ( a se intelege tren personal de-al nostru).

Toate ca toate, dar daca n-as fi zarit-o pe prietena mea Virgi pe peron, nu m-as fi simtit prea confortabil in pielea mea.

Ulterior am aflat ca Trier e orasul in care s-a nascut Karl Marx, iar sambata i-am vizitat casa memoriala. Ma rog, impropriu spus casa memoriala, fiindca locul acela este de fapt un muzeu dedicat lui, fara obiecte ce i-au apartinut(in afara unor manuscrise). Un muzeu in imagini si filmulete video care incearca sa imprime vizitatorului ideile transmise de parintele socialismului si contextul politico-social al vremurilor in care acesta a trait.

Tot sambata trecuta am mers prin niste foste bai termale (Kaiserthermen), de pe vremea romanilor. Foarte tare, aprope am jucat de-a v-ati ascunselea cu Virgi. Seara am iesit in oras cu alti studenti veniti in Trier cu bursa Erasmus( pe care generic ii voi numi Erasmusi de-acum inainte). Am mers intr-un pub de-al lor, apoi in altul, apoi in altul si tot asa… :)) Glumesc, insa am baut Copa Libre, o bere exotica cica. Foarte dulce, in comparatie cu berea clasica, ce mi se parea foarte amara. Iar pentru duminica seara  mi-am cumparat o bere din cactus 😀

Duminica seara am mers la un grill organizat de o asociatie studenteasca care isi desfasoara activitatea si in Romania, AEGEE. Se pare ca modalitatea de petrecere a timpului liber cea mai indragita pe aici este grill-ul. Mie mi-a placut foarte mult diversitatea limbilor vorbite: germana, engleza, romana, rusa, greaca, poloneza,etc.  Si faptul ca am cantat „Wind of change”, impreuna cu cei 2 chitaristi care venisera. Insa Virgi si Anca, prietenele mele la care locuiesc pentru 2 saptamani, mi-au marturisit ca s-au saturat sa auda de fiecare data grill, grill, grill.

Luni ar fi trebui sa urcam pe un deal din preajma, la o statuie ( d-aia tip hollywood 😛 ), insa fetele au avut de scris la spaniola, asa ca am ramas in camera, sa fac waffles cu nutella si orez cu pui si legume. Seara am mers in Irish Pub, unde mi-am facut curaj cu putina bere cu cidru si am cantat ” You’re the one that I want” impreuna cu Nick, un tip foarte amuzant din USA. Am fost putin cam penala, mai ales ca erau pe acolo niste negri care parca concurau cu Susan Boyle.

Deocamdata cam atat. Promit sa va povestesc mai multe!

Bis bald!